agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Albert Cătănuș[Alberto M. Popesco]

 
 https://prizadehartie.wordpress.com/ Alberto M. Popesco

Oraş de reşedinţă: București
Are limba maternă Are limba maternă


Biografie Albert Cătănuș

Pagina personală web Albert Cătănuș


 
Adresa directă a acestui autor este : 

Authorship & Copyright Protection (beta):
Google Profile:
 Colecţiile active ale acestui autor::

Cele mai recente texte introduse:

Poezie (93)
Proză (37)
Toate (194)

Cele mai recente texte introduse:

Comentarii:

Texte înscrise în bibliotecă:

Pagina: 4 : 3 : 2 : 1

moloz : învierea unui înger
Poezie 2007-10-25 (3130 afişări)

Delir : nu-mi plac curvele
Proză 2007-10-24 (2604 afişări)

poezie de dragoste : Din ciclu’: ”Sunt poet, da’ mă tratez”
Poezie 2007-10-22 (3855 afişări)

din alergare :
Personale 2007-10-20 (2929 afişări)

poem cu paharul gol : dublu mixt cu Leonard Ancuța
Poezie 2007-10-17 (4783 afişări)

poezie cu cel mai bun prieten al meu : Din ciclu’: ”Sunt poet, da’ mă tratez”
Personale 2007-10-15 (6412 afişări)

uite, sângele meu! :
Personale 2007-10-14 (3806 afişări)

azi : doce de octubre
Personale 2007-10-12 (3281 afişări)

Taxiul alb :
Poezie 2007-10-11 (3330 afişări)

Poem cu o planetă turtită :
Proză 2007-10-08 (3635 afişări)

gertrude :
Poezie 2007-10-06 (2675 afişări)

Lăsați toate curvele să vină la mine! : Din ciclu’: ”Sunt poet, da’ mă tratez”
Poezie 2007-10-05 (5298 afişări)

poezie cu pui de găină :
Poezie 2007-10-02 (7069 afişări)

adios-adios-adios : sau ignore
Personale 2007-09-30 (3516 afişări)

câțiva dumnezei și vreo 2 iisuși : (s-a băgat marfă la aprozar)
Poezie 2007-09-04 (3518 afişări)

Povestea celor 3 cazaci :
Proză 2007-09-01 (3335 afişări)

un fel de asco :
Personale 2007-08-24 (2229 afişări)

lucruri mărunte (II) :
Poezie 2007-08-21 (3227 afişări)

lucruri mărunte :
Poezie 2007-08-18 (3146 afişări)

Moment psihedelic : un fel de sms
Poezie 2007-08-16 (3026 afişări)

miroase a portocale :
Poezie 2007-08-12 (4161 afişări)

“Bă, țopârlane, taci dracului din gură!” : povestire SF
Personale 2007-08-09 (3748 afişări)

Simona :
Proză 2007-08-08 (3446 afişări)

ca-n filme :
Poezie 2007-08-03 (2070 afişări)

1986 : llamada perdida
Poezie 2007-08-01 (3775 afişări)

Azi nu moare nimeni :
Poezie 2007-07-30 (2348 afişări)

Din front (II) :
Poezie 2007-07-24 (3086 afişări)

Stelică fără frică : zoom - pentru Monica
Poezie 2007-07-21 (2835 afişări)

20 de minute :
Proză 2007-07-18 (3762 afişări)

Lumina vine din dreapta, moartea din stânga :
Poezie 2007-07-17 (3430 afişări)

en el bosque de zuriza : Din ciclu: „Sunt poet, da’ mă tratez”
Personale 2007-07-15 (3144 afişări)

Din front :
Poezie 2007-07-12 (2973 afişări)

Iñaki și nuca de cocos :
Proză 2007-07-10 (3917 afişări)

Text : (Pentru mine)
Personale 2007-07-07 (4240 afişări)

Zi de zi : Din ciclu: „Sunt poet, da’ mă tratez”
Poezie 2007-07-07 (2282 afişări)

Tablou în ulei : prietenului meu Traian Þ. - "El Greco"
Personale 2007-07-05 (2356 afişări)

40 de tone :
Proză 2007-07-03 (2975 afişări)

Poet bălărios : Din ciclu: „Sunt poet, da’ mă tratez”
Personale 2007-07-02 (3005 afişări)

Shiny happy people : Din ciclul "Serghei"
Personale 2007-07-01 (3264 afişări)

Acel râu fermecat : pentru Doamna Amalia
Personale 2007-06-27 (3050 afişări)

Evadează prin sinapse : Din ciclu: „Sunt poet, da’ mă tratez”
Poezie 2007-06-24 (1562 afişări)

bulevardul Gran Via :
Proză 2007-06-23 (3398 afişări)

Pacientul Albastru : Secundele trec, apar minutele nesfârșite.
Proză 2007-06-21 (3942 afişări)

Despre bălării : "mea culpa"
Personale 2007-06-18 (3203 afişări)

Reciprocitate :
Proză 2007-06-16 (3877 afişări)

Eli, eli, lama sabacthani?! :
Poezie 2007-06-15 (2615 afişări)

Vodafone :
Poezie 2007-06-12 (4862 afişări)

Paharul cu zmeură :
Proză 2007-06-05 (3212 afişări)

de vine horror : serenadă la patru mâini - featuring Batranutragator
Personale 2007-06-05 (5109 afişări)

Vară : Vivaldi
Poezie 2007-06-01 (4518 afişări)


Pagina: 4 : 3 : 2 : 1

Pagina: 53 : 52 : 51 : 50 : 49 : 48 : 47 : 46 : 45 : 44 : 43 : 42 : 41 : 40 : 39 : 38 : 37 : 36 : 35 : 34 : 33 : 32 : 31 : 30 : 29 : 28 : 27 : 26 : 25 : 24 : 23 : 22 : 21 : 20 : 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1

îmi pare foarte rău să aud asta

:)))

Nu e. E de liceu

Nu știu

Offf

Da-da

Pupat toţi piaţa endependenţi

devine obositor

re re o poveste...

ori punem virgule, ori nu mai punem

:))

Nu erau ale mele

Am scris și eu în oracole

2001, O odisee spațială

mda. zici că a scris cheloo versurile astea

Și bătut și cu banii luați

typo

nu e rău

neanderthal

lectia nr 1

sa spun un mare secret

o poveste de demult

e dreptul tau, chiar daca esti in dezacord

Ești mult sub nivel

stai prost cu nervii si cu barbatia

puteai sa ma intrebi pe mine cine sunt

umpic despre nimic

alba-neagra

umbra lui Mircea la Cozia

vai! aceste cuvinte ne doare

mi-am adus si popcorn

aștept pensia :)

?

această clonă savuroasă

viața e plină de rahaturi

în formă de cruce, da

te pup. pa și pusi. nu mai scapi de mine

mamă!

bun. foarte bun.

așa da,

pornhub ar putea fi o soluție. deși unii ar putea spune că redtube îi dă clasă

ideea în sine

și totuși se moare decent

Felicitări!

...

come on

mi s-a împleticit :))))

MedeEa

:)

da-da

,

Anghel Pop

4 din 5 comentarii

”Frumoșii nebuni ai marilor orașe” - singurul meu răspuns, pe repeat

Bună, Amanda!

:) înnebuesc

:)

nu e rău

Antoine de Saint-Exupéry

”Frumoșii nebuni ai marilor orașe”

doritos, sau dorit-o?

uitasem ce era mai important

mi casa es su casa

Ai un typo

nu stiam

interconexiune cuantică

Pro causa et pro bono

Bună dimineața! Spor la cafeluță!

aaa si inca ceva

voi a spune 2 lucruri

schimb de impresii și din partea mea

Iulia Elize

eu și cu prietenul meu A-ul credem că e un text MI-NU-NAT!

ce spune Ai-ul despre acest text? ESTE MI-NU-NAT!

Dolcu Emilia

tu și cu Iorga, o carte la 3 zile

un fel de Internaționala - cer ȘTERGEREA acestui text

Iulia Eliza

Brazzers

:)

Amanda, unica cititoare

definitiv și irevocabil

Pavilionul canceroșilor

Voltaire

Amanda versus Ionuț

Mamă!

:)

:)

curiozitatea m-a adus aici

Auguri

nu cred ca imi permit

curiozitatea m-a adus aici

Nu e rău

ceva în neregulă cu textul ăsta

șoc și groază

.

Pot să spun că

frumos

am citit

da-da

”prost crescut și rău alimentat”

mă pierzi

:))

foarte-foarte mulți frustați/frustate pe acest site

honore de balzac

evident

Amanda, te rog

aș putea

toată săptămâna

one- u2

mai mult decât un înger

Dragostea nu cade niciodată.

mulțumesc frumos

ha

pe cuvânt

:)))))

Amanda, dacă ai netflix, un link

Ilie

da-da. 14 și vecinii, numărul mereu favorit


Pagina: 53 : 52 : 51 : 50 : 49 : 48 : 47 : 46 : 45 : 44 : 43 : 42 : 41 : 40 : 39 : 38 : 37 : 36 : 35 : 34 : 33 : 32 : 31 : 30 : 29 : 28 : 27 : 26 : 25 : 24 : 23 : 22 : 21 : 20 : 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1

Vă mulțumesc
Poezie de Adrian Păunescu

Convingere
Proză de Isaac Asimov

11 minute
Proză de Paulo Coelho



Biografie Albert Cătănuș


Beam us up, Scotty!

Când aveam șapte ani i-au tras pe roată pe trei țărani la sute de kilometri de locul unde m-am născut: într-un cătun din câmpia Bărăganului, nu departe de orașul Brăila. Am fost al optulea copil în familie, iar pentru că eram slab și mă imbolnăvisem de friguri, dar mai ales pentru că nu voiam să sug la sân, la vârsta de opt luni, tata m-a dus la târg la Brăila iar acolo m-a dat unei cuconițe sterpe care voia un copil pe trei saci de grâu și patru găini. Știu șapte limbi în afară de română: greacă, rusă, turcă, bulgară, franceză, germană și albaneză. Înțeleg cam tot pe atâtea limbi cât cunosc. Pe tatăl și pe mama mea naturală nu i-am mai întâlnit niciodată. Toată familia mea a murit când aveam nouă ani. Unii spun că din cauza unei epidemii de tuberculoză care lovise în acele vremuri Bărăganul, alții spun că acel cătun a fost incediat de arendașul locului, iar alții mi-au spus că într-o noapte un batalion de ruși beți a trecut pe lângă el și fără preaviz soldații au descălecat la lumina torțelor și au ucis totul la întâmplare, nici măcar un câine nu au lăsat în viață. Domnița care m-a adoptat ad-hoc se numea Maria și era grecoaică, avea sprâncene groase și arcuite și se îmbăia de trei ori pe săptămână. Uneori mă lua și pe mine în hârdăul în care se turna apă caldă de către slujnicele casei și care îi spălau părul lung până la șolduri. Nu zâmbea aproape niciodată și m-a botezat în religia ortodoxă la o biserică mare din oraș, Sfântul Nicolae. Primul meu nume a fost ”Mavros”, adică ”Negru” în greacă, dar nu mi-a plăcut niciodată așa că atunci când am împlinit 88 de ani, la București, cu ajutorul a zece poli dați unui popă moldovean mi-am schimbat numele. Aceasta mi-a scris în altarul bisercii de lângă spitalul Colțea un certificat de naștere cu prenumele ”Albert”, iar pentru că pe Maria, mama mea adoptivă o chema ”Stratiotis”, adică ”Soldat”, n-am vrut să renunț la filiera mea grecească drept urmare pentru încă zece poli și două vaci, popa mi-a schimbat și numele, ”Cătănuș”. A fost o afacere bună, încă mai port aceste nume. Cel mai greu mi-a fost când mi-a murit prima soție, avea 72 de ani, iar eu de două ori pe atât. Am fost doar de două ori căsătorit în toți acești ani. Nu că nu aș fi putut, dar nu am găsit. Asta e, oricum, cea de-a doua mea soție era rusoaică. Așa am ajuns să trăiesc în Rusia țaristă. Era vântul schimbării în Europa, comunisnul se infiltrase în universități și peste tot de-a lungul continentului apăreau partide care țineau cu muncitorii, cu țăranii, cu cei săraci. L-am cunoscut pe fratele lui Lenin, un orator desăvârșit la o întrunire secretă, apoi pe Lenin. A fost lucru care m-a salvat de la multe, a doua mea soție, Ana, mi-a cerut să fac o poză cu pe atunci tânărul Lenin. Iar fotografia aceea în care apărem zâmbitori eu și el, a fost al doilea meu pașaport. O am și acum, deși multă lume nu mai știe cine e cel de lângă mine. Am avut o mică librărie în Sankt Petersburg. Poate o mai aveam și acum, dar după ce Lenin a fugit din Rusia, eu am plecat în Elveția, apoi în Franța. Când a început primul război mondial, Ana a murit de tuberculoză. Doi ani am scris despre viața mea de până atunci, sute și sute de pagini. În fiecare dimineață îmi beam cafeaua la un mic restaurant din Montparnasse, iar seară mă îmbătam criță cu toți artiștii sărăci ai Parisului și le povesteam despre cum cei mai importanți oameni din viața mea au murit de tuberculoză. Unii mă socoteau nebun, alți îmi cereau de câteva ori pe zi să le arăt poza mea cu Lenin. Mă rog, a trecut și primul război mondial, a murit și Lenin, iar eu m-am reîntors acasă. Nu am vrut să mă duc în Rusia, Stalin nu mi-a plăcut niciodată, cruzimea lui de borfaș îmi dă și acum fiori. Pentru că știam atât de multă istorie am fost profesor de liceu mult timp. Apoi a trebuit să părăsesc orașul, oamenii mureau, iar eu aveam mereu aceeași vârstă, a trebuit să plătesc iar unui primar câteva sute de lei pentru a-mi scoate un nou certificat de naștere. Mi-am păstrat iar numele, dar m-am mutat din țară, regele instaurase dictatura, peste tot în Europa se instaurase dictatura: Italia, Rusia, Germani, România. Știam că va urma un război, trecusem prin atâtea războaie, îmi învățasem lecția bine: oamenii nu se schimbă niciodată, iubesc să meargă la război, pur și simplu adoră. Am plecat la timp în Grecia, am stat la străstrăbunicul Mariei, un armator foarte bogat pe nume Onasis. Când am revenit în țară, după terminarea războiului aveam cu mine două valize pline cu bani și bijuterii. Comuniștii, deși puseseră mâna pe putere nu aveau curajul să se atingă de mine, NKVD-ul avea dosarul meu și o copie a pozei cu Lenin, nu știu cum a ajuns în mâinile lor, dar nu mai contează acum, m-au lăsat în pace. Am trăit în România liniștit până când a trebuit iar să-mi schimb toate documentele, arăt ca un bărbat de aproape 40 de ani, deși pe certificatul meu de naștere scria ultima oară în dreptul anului de naștere 1902. Vreun milițian zelos ar fi putut deveni curios. Dar nu s-a întâmplat nimic, nu m-a abordat nimeni niciodată pe tema asta. Doar că am primit o scrisoare, acum câțiva zeci de ani în urmă, încă era comunism, în care un domn din Argentina îmi spunea ca mă știe, si ar vrea să ne întâlnim pentru a discuta niște subiecte foarte importante. Nu mi-a spus de unde are adresa mea, un necunoscut aflat la zeci de mii de kilometri distanță, mai ales că am ales mereu să stau sub radar pentru a nu da de bănuit nimănui. Acum două zile, am primit iar o scrisoare de la același domn, fix după exact 46 de ani de la prima scrisoare și m-am decis să-i răspund.
”Da, domnule Echavarria, ne putem întâlni în cafeneaua aceea din Montparnasse unde ne-am cunoscut prima dată în 1912.”

https://www.youtube.com/watch?v=jPtq91gB8rU - domnul Echavarria







poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!